Mănăstirea Răciula

Ce vedeți

În incintă se află două biserici. Biserica de vară, cu hramul Nașterea Maicii Domnului, a apărut pe la 1800, a fost refăcută din piatră în 1845 și și-a primit forma actuală în 1907-1910. Biserica de iarnă, a Sfântului Nicolae, datează din 1822 și a fost transformată între 1855 și 1860. După redeschidere, ambele biserici au fost restaurate și și-au recăpătat înfățișarea originală. În jurul bisericilor se află chiliile maicilor, cu dealurile împădurite ale Codrilor în fundal.

Istorie

Frații Roșca au întemeiat mănăstirea în secolul al XVIII-lea pe pământul răzeșului Lupu Stratan. La început au trăit aici călugări; în 1811 aceștia au plecat, iar locul a devenit schit de maici. În 1938 a primit numele Oltea Doamna, după mama lui Ștefan cel Mare.

În iulie 1959, regimul sovietic a hotărât închiderea mănăstirii. Maicile au refuzat să plece. Timp de zece zile, clopotele au bătut fără încetare, iar sătenii s-au strâns să apere mănăstirea. Miliția a pus capăt rezistenței cu armele: un credincios a murit, mai mulți au fost răniți, iar opt oameni au fost ulterior întemnițați. Clopotnița a fost dărâmată, biserica de vară a devenit sală de nunți și apoi depozit al colhozului. Cele mai multe maici au rămas în sat, împrăștiate prin mai multe case, și au lucrat la colhoz.

Mănăstirea a fost reînființată în 1989-1990. Pe la 2010, obștea număra în jur de o sută de maici.

Sfaturi pentru vizită

Răciula se află la circa 58 de kilometri de Chișinău, la o oră de mers cu mașina. Mănăstirile Hîrjauca și Hîrbovăț sunt foarte aproape; împreună alcătuiesc un traseu liniștit de o zi pe la mănăstirile din Codri, la care se poate adăuga Căpriana la întoarcere. Îmbrăcați-vă decent, femeile cu fustă și basma, vorbiți încet și întrebați dacă aveți voie să fotografiați. Slujba de dimineață oferă cea mai bună imagine a vieții monahale. La marile sărbători vin mulți credincioși din împrejurimi.