Mănăstirea Condrița

Ce vedeți

Condrița se află la marginea satului cu același nume, de-a lungul pârâului Catargul, înconjurată de pădurile Codrilor. Aici sunt două biserici: una cu hramul Sfântul Nicolae și biserica Adormirea Maicii Domnului, cu o criptă mare. Potrivit moldova.travel, clădirile au ziduri aproape de cetate, groase de aproximativ 1,5 metri, iar picturile de pe tavan sunt încă cele originale, din secolul al XIX-lea.

În curte se află o piatră cu o cruce și o inscripție greu de descifrat. Potrivit călugărilor, ea marchează locul unei biserici de lemn din secolul al XVIII-lea, predecesoarea complexului actual.

Istorie

Unele surse plasează începuturile mănăstirii încă în 1616, dar cea mai veche dovadă documentară indică anul 1783 aproximativ. Condrița a depins multă vreme de Mănăstirea Căpriana, casa-mamă de cealaltă parte a pădurilor, și a devenit de sine stătătoare abia în 1918.

Ca majoritatea mănăstirilor din RSS Moldovenească, Condrița a fost închisă în perioada comunistă. În 1993 au revenit călugării. Satul în sine este mic: la recensământul din 2024, Condrița avea 547 de locuitori. Administrativ ține de municipiul Chișinău, deși pare a fi în plină zonă rurală.

Sfaturi pentru vizită

Aflată la circa 30 de kilometri pe șosea, Condrița este una dintre mănăstirile cel mai ușor accesibile din capitală, la aproximativ 35 de minute cu mașina. Se potrivește bine într-o jumătate de zi împreună cu Căpriana, fosta mănăstire-mamă, situată mai adânc în Codri. Împreună oferă o imagine bună a felului în care erau legate între ele mănăstirile din această zonă de păduri.

Mănăstirea este unul dintre cele mai vizitate locuri spirituale din țară; în weekend vin mulți vizitatori din Chișinău. Cine caută liniște vine în timpul săptămânii. Împrejurimile împădurite se pretează la o plimbare scurtă, dar potecile nu sunt marcate peste tot: e bine să rămâneți pe drumuri clare sau să aveți o hartă offline.