Valea Prutului
Râu de graniță cu România, cu lunci, lacuri de acumulare și lacuri bogate în păsări
46.9000° N · 28.0500° E105 km de Chișinău

Foto: Asdfsdscv, CC BY-SA 4.0, prin Wikimedia Commons
Foto: Cezar Suceveanu, CC BY 3.0, prin Wikimedia Commons
Prutul formează pe tot cursul său moldovenesc granița cu România, din nord până la vărsarea în Dunăre, la Giurgiulești. Valea este rurală și verde, cu lunci, lacul de acumulare Stânca-Costești și, în sud, rezervația Prutul de Jos, bogată în păsări.
De ce merită vizitat
Prutul este râul Moldovei de vest, rurale. Pe maluri nu există orașe mari, ci lunci, zăvoaie, iazuri de pește și mici localități de graniță. Cine caută liniște, vrea să observe păsări sau sosește cu trenul din România ajunge mai devreme sau mai târziu să cunoască această vale.
Istorie și caracter
Prutul izvorăște din Carpații ucraineni și are 953 km. Se varsă în Dunăre lângă Galați și Giurgiulești. De la anexarea Basarabiei de către Rusia în 1812, râul a redevenit de fiecare dată graniță: între Imperiul Rus și Moldova, mai târziu între Uniunea Sovietică și România, iar din 1991 între Republica Moldova și România. Înainte, Prutul fusese timp de secole un râu interior al Principatului Moldovei, ale cărui capitale, Suceava și mai târziu Iași, se aflau la vest de el. Din 2007 este și frontieră externă a Uniunii Europene. Din bazinul hidrografic de 27.540 km², 7.790 km² se află în Republica Moldova.
Ce vedeți și ce faceți
În nord se află lacul de acumulare Stânca-Costești, administrat în comun de Republica Moldova și România. Mai spre sud urmează pădurile de la Pădurea Domnească și Plaiul Fagului, apoi Ungheni, cu 26.500 de locuitori cel mai mare oraș moldovenesc de pe Prut și un important punct de trecere rutier și feroviar. Pentru că Republica Moldova folosește ecartamentul larg din epoca sovietică, iar România ecartamentul normal, aici se schimbă lățimea căii ferate. Leova a fost cândva punct vamal; potrivit descrierii râului, Prutul este navigabil de la Dunăre până acolo. În sud, rezervația Prutul de Jos ocrotește un peisaj de mlaștini și lacuri, bogat în păsări de apă. Cel mai la sud se află Giurgiulești, la Dunăre.
Mâncare, băutură și cazare
Ungheni și Cahul au hoteluri și restaurante. La țară, pensiunile și gospodăriile agroturistice oferă camere simple, adesea cu pește din râu sau din iazuri pe masă.
Informații practice și sfaturi
Ungheni se află la aproximativ 105 km de Chișinău și se poate ajunge acolo cu trenul, cu autobuzul și cu mașina. Pentru rezervații și sate aveți nevoie de mașină. De-a lungul râului se aplică reguli de frontieră: rămâneți pe drumurile obișnuite, urmați instrucțiunile poliției de frontieră și nu fotografiați instalațiile de frontieră. Primăvara și vara luați soluție împotriva țânțarilor. Cine vine cu trenul de la Iași intră în țară prin Ungheni.
De neratat
- Râu de graniță cu România, lung de 953 km
- Lacul de acumulare Stânca-Costești
- Rezervația Prutul de Jos
- Ungheni, cel mai mare oraș moldovenesc de pe Prut