Maria Bieșu

Concursul de la Tokio

Tokio, o mie nouă sute șaizeci și șapte. La un concurs internațional de canto, o soprană din Moldova primește titlul de cea mai bună Cio-Cio-San din lume. Cio-Cio-San este eroina japoneză din Madama Butterfly de Puccini. Cântăreața se numește Maria Bieșu. Vine dintr-un sat din sud-estul Moldovei. Cântă la Milano și la Moscova, dar toată cariera va rămâne fidelă unei singure opere, cea din Chișinău.

Un sat din sud

Maria Bieșu s-a născut pe trei august o mie nouă sute treizeci și cinci la Volintiri, în actualul raion Ștefan Vodă. După școala din sat a urmat o școală agricolă la Leova. Raionul e cunoscut azi mai ales pentru vii. Nimic nu prevestea o carieră pe marile scene. Vocea ei a ieșit în evidență când cânta ca solistă cu Fluieraș, o orchestră de muzică populară. Era în o mie nouă sute cincizeci și opt, iar alături de ea cântau interpreți cunoscuți, precum Tamara Ciobanu.

Un debut neașteptat

A studiat canto la Conservatorul din Chișinău, pe care l-a absolvit în o mie nouă sute șaizeci și unu. Pe douăzeci și opt aprilie o mie nouă sute șaizeci și doi a urcat pentru prima dată pe scena Operei din Chișinău, ca înlocuitoare în rolul Toscăi. A fost începutul unei vieți întregi legate de același teatru. Doi ani mai târziu primea deja primul titlu onorific al republicii.

Milano, Moscova, Tokio

Între o mie nouă sute șaizeci și cinci și șaizeci și șapte s-a perfecționat la Milano, la Scala. În o mie nouă sute șaizeci și șase a fost premiată la Concursul Ceaikovski de la Moscova, iar un an mai târziu a venit titlul de la Tokio. A cântat Aida, Desdemona, Tosca, Leonora din Trubadurul, Turandot și Tatiana din Evgheni Oneghin. În o mie nouă sute optzeci și șase a înregistrat rolul Normei pentru casa de discuri Melodia. Încă din o mie nouă sute șaptezeci era Artistă a Poporului din Uniunea Sovietică, cel mai înalt titlu artistic al țării.

Fidelă Chișinăului

A primit invitații din străinătate, dar a rămas legată de Opera din Chișinău. În o mie nouă sute nouăzeci a fondat un festival internațional de operă și balet, care aduce în fiecare an cântăreți și dansatori în capitală. În o mie nouă sute optzeci și șapte a devenit cetățean de onoare al Chișinăului, iar în o mie nouă sute nouăzeci și doi Moldova independentă i-a acordat Ordinul Republicii. Pe casa în care a locuit, pe strada Alexei Mateevici, se află o placă memorială.

Un teatru cu numele ei

Maria Bieșu s-a stins pe șaisprezece mai două mii doisprezece, la Chișinău. Președintele a declarat zi de doliu. La două zile după moartea ei, guvernul a hotărât ca teatrul de operă să-i poarte numele. Clădirea de pe bulevardul Ștefan cel Mare se numește de atunci Teatrul Național de Operă și Balet Maria Bieșu, iar festivalul fondat de ea îi poartă și el numele. Este înmormântată în Cimitirul Central al orașului. Scena pe care a debutat cândva ca înlocuitoare îi poartă acum numele.