Sarmale

Origine și istorie

Numele vine de la verbul turcesc sarmak, a înfășura. Prin bucătăria otomană, felul s-a răspândit pe un teritoriu întins, iar zeci de țări socotesc o variantă a lui drept parte a bucătăriei naționale, printre ele România și Bulgaria. Ce le deosebește pe sarmalele moldovenești este, potrivit moldova.travel, mărimea: sunt mai mici și mai fin condimentate decât la vecini. În unele familii li se spune și găluște. O a doua diferență ține de servire: rulourile turcești și grecești în foi de viță se mănâncă adesea reci, sarmalele moldovenești întotdeauna calde.

Ce conțin

Pentru înveliș se folosesc foi de varză murată, foi de varză proaspătă sau frunze tinere de viță, opărite scurt. Umplutura este din carne tocată, orez fiert scurt, ceapă, morcov și verdețuri precum pătrunjel, mărar și cimbru. O rețetă de casă din Leova așază sarmalele într-o oală de lut pe un pat de foi, adaugă puțină apă și le lasă 1,5-2 ore la foc mic sau la cuptor, până se rumenesc. În alte părți se gătesc într-un sos acrișor de roșii. Cu umplutură doar din orez și legume devin un fel de post.

Unde și cum le gustați

Sarmalele țin de Crăciun, de Paști și de sărbătorile în familie, dar apar și în meniul obișnuit al restaurantelor cu bucătărie moldovenească. Vin la masă cu o lingură de smântână și adesea cu mămăligă alături. Hanul lui Hanganu din Lalova, pe Nistru, este cunoscut, potrivit oficiului național de turism, pentru sarmalele sale în foi de varză. La summitul Comunității Politice Europene din 2023 s-a servit o variantă vegetariană, glazurată cu vin Saperavi și smântână afumată.