Zeamă

Origine și istorie

Zeamă este un cuvânt simplu, care înseamnă suc sau supă. În Republica Moldova este denumirea obișnuită a supei acre de găină care în România apare în meniu mai ales ca ciorbă de pui. În mod tradițional, supa se făcea dintr-o găină sau un cocoș din ogradă, o pasăre tare, care trebuie fiartă mult și tocmai de aceea dă multă savoare. Agenția de investiții a Moldovei descrie zeama ca pe o supă limpede, cu borș acru și verdețuri proaspete. Moldova.travel o numește un leac popular împotriva răcelii; alții jură pe ea după o seară cu prea mult vin.

Ce conține

Baza o formează găina, ceapa, morcovul și adesea un ardei roșu sau o roșie. După ce supa a fiert, se adaugă tăiței subțiri de casă, cu ou. Acrirea se face la sfârșit: cu borș, lichidul ușor acru obținut din tărâțe fermentate de grâu sau de orz, ori cu zeamă de lămâie. Leușteanul, cu aroma lui intensă, apropiată de cea a țelinei, este de neînlocuit; mărarul și pătrunjelul completează gustul. Dacă nu găsiți leuștean, puteți folosi frunze de țelină.

Unde și cum o gustați

Zeama se află în meniul aproape oricărui restaurant cu bucătărie moldovenească și se mănâncă drept fel întâi. Vine cu un bol de smântână și adesea cu un ardei iute, din care se mușcă între două linguri de supă. Acasă se face o oală mare pentru toată familia, mai ales în lunile reci. O bucată de pâine sau o felie de mămăligă alături este obișnuită.