Fetească Albă și Fetească Regală

Origine și istorie

Fetească Albă este un soi vechi, cultivat mai ales în Moldova și Transilvania și cunoscut în Ungaria drept Leányka. În Republica Moldova este, potrivit Wikipedia, soiul autohton cu cea mai mare suprafață plantată, de aproximativ 900 de hectare.

Fetească Regală este mai tânără. A fost observată în jurul anului 1920 la Daneș, în județul Mureș, și s-a dovedit a fi o încrucișare naturală între Grasă și Fetească Albă. Astăzi este cultivată mai ales în România, dar și în Republica Moldova, Ungaria, Slovacia și Austria. Numele german, Königliche Mädchentraube, redă literal ideea de „regală”.

Cum se face

Cele mai multe vinuri albe moldovenești din aceste soiuri sunt făcute proaspete și tinere, cu fermentare în inox; câțiva producători lasă o parte să se matureze în stejar. Fetească Albă este folosită mult ca bază pentru vinul spumant, dar este îmbuteliată și ca vin monosoi. Fetească Regală dă vinuri seci și proaspete, cu o aciditate clară, care funcționează bine atât liniștite, cât și spumante. Ambele soiuri apar și în cupaje cu soiuri albe internaționale, precum Chardonnay.

Unde și cum le gustați

Ambele soiuri se găsesc la majoritatea vinăriilor, mari și mici. Fautor cultivă Fetească Regală în sud, pe pantele de lângă Tigheci, iar Asconi mizează, pe lângă soiurile franceze, tot mai mult pe Fetească Albă. O degustare în care o Fetească Albă și o Fetească Regală stau alături face limpede diferența dintre mamă și fiică. La masă se potrivesc cu plăcinte cu brânză, brânză proaspătă, pește din Nistru sau un aperitiv ușor de vară.